Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, îi trezeşte la realitate pe premierul Victor Ponta, pe ministrul Transporturilor Iulian Matache şi pe şeful CNADNR Narcis Neaga: refacerea porţiunii distruse din lotul 3 al autostrăzii Orăştie – Sibiu va fi suportată din Bugetul de stat, nu din banii constructorului. Motivul îl ştiam şi noi: autorităţile române sunt responsabile de implementarea proiectului.
“Lucrările de reconstrucție sau de consolidare vor trebui să fie finanțate de la bugetul de stat, iar autoritățile române au obligația de a se asigura că întreaga autostradă este finalizată și funcțională înainte de trimiterea documentelor de închidere a programului, termenul limită fiind martie 2017”, precizează Creţu, într-un comunicat.
Mai mult, cea în care îşi puseseră speranţele toţi cei din fruntea PSD că va asigura fonduri europene gârlă României, indiferent de situaţie, îi trage pur şi simplu la răspundere, spunând că autoritățile române sunt responsabile pentru implementarea proiectului și trebuie să evalueze dacă acesta poate fi împărțit în două faze sau poate fi completat cu finanțare națională.
Fazarea, salvarea
“Situația autostrăzii Orăștie – Sibiu trebuie analizată cu atenție, întrucât lucrările au fost aproape în totalitate finalizate. Autoritățile române sunt responsabile pentru implementarea proiectului și trebuie să evalueze dacă acesta poate fi împărțit în două faze sau poate fi completat cu finanțare națională, în conformitate cu Regulamentul General al Comisiei Europene. Serviciile DG Regio sunt în continuare disponibile să sprijine autoritățile române în cazul acestui proiect, pentru a se asigura împreună că sunt respectate toate condițiile de finanțare, astfel încât să vorbim de o utilizare efectivă și eficientă a Fondurilor Structurale și de Investiții, în beneficiul României și al Uniunii Europene”, explică ea.
Comisarul european arată că, potrivit Regulamentului General 1083/2006, data limită de eligibilitate a cheltuielilor efectuate de beneficiari în perioada 2007 – 2013 este 31 decembrie 2015. În cazul în care un proiect nu este încheiat până la 31 decembrie 2015, autoritățile naționale pot finaliza lucrările cu fonduri naționale în 2016, înainte de depunerea documentelor de închidere a programului.
“O altă opțiune, tot conform Regulamentului General, este aceea de fazare a proiectului, prin extinderea finanțării acestuia pe parcursul a două perioade de programare: faza 1 este finanțată în cadrul perioadei 2007 – 2013 și faza 2 în cadrul exercițiului bugetar 2014 – 2020”, precizează Corina Crețu.
Povestea autostrăzii
Proiectul autostrăzii Orăștie – Sibiu, de 82,07 km, face parte din Rețeaua de Transport Trans-Europene (TEN-T CORE) iar Comisia Europeană a decis în septembrie 2011 să acorde o finanțare de 510 milioane de euro, din Fondul de Coeziune, pentru realizarea lui.
Lucrările la autostradă au fost împărțite în 4 loturi. Loturile 1, 2 şi 4 au fost deschise traficului cu o întârziere de 8 luni, în 19 decembrie 2013. A fost mare tamtam, panglica inaugurală fiind tăiată de premierul Victor Ponta, ministrul Dan Şova şi primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Lotul 3, de 22 km, a fost însă deschis circulaţiei doi ani mai târziu, deoarece avea mari probleme cu alunecările de teren. S-a făcut totul pe fugă, în campania electorală pentru prezidenţialele din noiembrie 2014, cu precizarea că nu este inaugurat. După nici două săptămâni au apărut fisuri în structura de drum.
CNADNR ne asigura la acea dată că „în cazuistica de specialitate astfel de degradări superficiale s-au constatat în exploatarea şi a altor autostrăzi şi drumuri noi”.
Anul acesta în 7 septembrie, CNADNR a închis traficul pe porţiunea dintre Nodul rutier Sălişte (km 270+020) şi Nodul rutier Cunţa (km 292+455).
CNADNR ne asigura, într-un comunicat, că lucrările de reparaţii vor dura “o lună şi jumătate, în funcţie şi de condiţiile meteorologice”. Câteva zile mai târziu, şeful companiei de stat, Narcis Neaga, venea cu precizarea că “defecţiunile au apărut din cauza execuţiei necorespunzătoare, nu a alunecărilor de teren”.
La termenul scadent, adevărul nu a mai putut fi evitat: în locul porţiunii demolate trona o groapă imensă de pământ; nici vorbă de refacerea carosabilului.
Între timp, inspectorii de calitate al CNADNR au stabilit că „există abateri grave privind respectarea proiectului”. Concret, fundaţia autostrăzii nu fusese executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar “în zona km 60+600 există infiltraţii de apă la o adâncime de 8-10 metri”.
Imediat, ministrul Matache a fugit pe şantier să se pozeze cu dezastrul, ca să dovedească presei că se ocupă de subiect. Apoi i-a chemat la raport pe constructori, cerându-le termene precise astfel încât la sfârşitul anului refacerea porţiunii să fie gata.
Astăzi aflăm, odată cu ministrul Transporturilor, cu premierul Ponta şi cu Neaga de la CNADNR că întregul cost va fi suportat din Bugetul de stat. Adică pentru incompetenţa lor plătesc toţi românii.
