Lumea sportului din România este mai săracă după ce, miercuri seara, a încetat din viaţă fostul mare handbalist Gheorghe Gruia, dublu campion mondial.
Poreclit “Tunarul”, graţie golurilor senzaţionale pe care le reuşea, Gruia a făcut parte din cea mai bună generaţie a handbalului masculin românesc, reuşind să câştige Campionatele Mondiale din Cehoslovacia (1964) şi Franţa (1970).
Gruia a avut o poveste de viaţă fascinantă. S-a apucat de handbal abia la seniori, după ce un profesor de sport l-a zărit din întâmplare jucând volei şi i-a recomandat să se apuce de handbal. A urmat trei luni de cursuri intensive de handbal şi a debutat direct în Divizia A, la Steaua Bucureşti. După o jumătate de an, debuta deja în echipa naţională.
A fost de opt ori campion naţional, cu Steaua Bucureşti, iar în 1978 s-a stabilit în Mexic, unde a devenit antrenor. De altfel, Gruia a murit miercuri seara în Mexico City, la 75 de ani, în urma unui atac de cord.
În 1992 era desemnat de Federaţia Internaţională cel mai bun handbalist al tuturor timpurilor.
În urma cu un an, într-un interviu acordat pentru adevărul.ro, Gruia susţinea că a făcut numeroase sacrificii pentru a putea fugi în Mexic în 1978. A fost obligat să-l pândească pe Nicolae Ceauşescu în Parcul Herăstrău, pentru a ajunge să vorbească cu acesta şi să obţină acceptul său. Ajuns în Mexic, Gruia trebuia să doneze mai mult de jumătate din salariu Ambasadei României “pentru nevoile statului român”.
