Legea 208/2015, Autoritatea Electorală Permanentă și umilirea românilor din străinătate – atât de Dragnea, Ponta, Tăriceanu, Oprea, cât și de Guvernul Cioloș
Țara noastră este administrată de nenumărate instituții de stat care dețin informații despre românii cu drept de vot. Una dintre acestea este Direcția Generală de Pașapoarte – DGP.
Dar de ce este importantă DGP, în contextul alegerilor parlamentare și prezidențiale? Pentru că Autoritatea Electorală Permanentă – AEP se folosește și de datele furnizate de DGP pentru a întocmi listele permanente al românilor din Diaspora cu domiciliul în străinătate, conform Legii nr. 208/2015, modificată.
Lege anticonstituțională
După ce am studiat Legea 208, putem spune că și în categoria româniilor obișnuiți unii sunt mai români decât alții. (Vă rog să observați că i-am scos din analiză pe românii care sunt mai români decât toți românii – cei aflați la butoanele statului!)
Conform Art. 4. din Legea 208, pentru 11 decembrie 2016 “se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43 (…), numărul de mandate aferent circumscripţiilor electorale sunt prevăzute în Anexa nr. 1”, (vezi facsimil Anexa Nr. 1 Mandate aferent circumscripţiilor electorale).
Așadar, pentru imensa DIASPORA avem o singură circumscripţie, pentru care au fost repartizați 2 senatori și 4 deputați!
Din datele oferite de DGP, la solicitarea SECUNDA – vezi facsimil DGP Date Tehnice -, am aflat că avem 667.428 de compatrioți cu domiciliul în străinătate și că alți 18.368 cu domiciliu în străinătate au renunțat la cetățenie.
Adică, dintre cetățenii români care fac parte din DIASPORA, doar 667.428 au drept de vot pe liste permanente în Circumscripția DIASPORA; iar aceasta, pentru că au domiciliul DECLARAT în străinătate.
Document Direcția Generlă de Pașapoarte – Date Tehnice solicitate de SECUNDA
Evident, la aceștia se adaugă cei cu reședința declarată în străinătate – un număr greu de verificat, deoarece, din cauza Fiscului, românii nu își declară reședința, ei preferând să rămână înregistrați cu domiciliul sau reședința în România. De aici apar și problemele NEÎNSCRIERII românilor pe listele de la ambasade. Și, aici, pot să intre și cei care lucrează în străinătate o perioadă scurtă de timp – până la 6 luni.
Dar, oricum ar fi, NUMĂRUL românilor cu domiciliul sau reședința în DIASPORA NU este mai mic de 667.428. Iar, conform CONSTITUȚIEI, cetățenii României au aceleași drepturi, indiferent de locul de domiciliu sau de reședință! Asta pentru că toți sunt ROMÂNI!
Matematica îi contrazice pe demagogi
Dar să continuăm Studiul de Caz, ca să verificăm dacă ARTICOLUL 16 din Constituția României – alin. (1) “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” și alin. (2) „Nimeni nu este mai presus de lege” – este respectat de articolele din Legea 2008/2015.
Conform Art. 5, “… norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori”, iar „… pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori”;
Conform Art. 46, alin, (2) Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorităţii Electorale Permanente, conform formatului şi termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin. (2);
Conform Art. 33, alin. (2), este vorba “de următoarele date care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător care şi-a stabilit domiciliul în străinătate: a) numele şi prenumele, precum şi numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui; b) data naşterii; c) locul naşterii; d) codul numeric personal; e) adresa de domiciliu; f) numărul paşaportului; g) data eliberării paşaportului; h) data expirării paşaportului”.
Așadar, după ce am coroborat articolele, 4, 5, 33 și 46 din lege, am constatat că există o MAREA DISCRIMINARE LEGIFERATĂ între cetățenii români din țară și cei din DIASPORA.
Am aflat că unii sunt mai români decât alții. Iar aceasta, pentru că așa au vrut condamnatul penal cu suspendare Dragnea și penalii Ponta, Tăriceanu și Oprea, cu acordul tacit al binomului liberal Gorghiu & Blaga, dar și prin neimplicarea lui Băsescu și a lui Nicușor Dan.
Iar pentru că matematica este infailibilă, iată calculele finale, prin rotunjire:
667.428 : 73.000 = 9,14 = 9 DEPUTAȚI
667.428 : 168.000 = 3,97 = 4 SENATORI
Cum au ajuns la norma de 2 senatori și 4 deputați parlamentarii care au votat legea și guvernanții care au actualizat-o prin ordonanță este lesne de înțeles, în contextul majorității din Parlament existente în 2015.
Socoteala penalilor, acceptată cu cinism de liberali
PSD, în coadă cu ALDE și UNPR – alianță majoritară în timpul aprobării legii 208/2015 -, au înțeles că NU vor avea niciun deputat și senator votat de DIASPORA.
Cum 2 + 4 = 6 nu-i niciodată 9 + 4 = 15 aleși, Dragnea, Ponta, Tăriceanu și Oprea au făcut tot ce au putut ca numărul reprezentanților pentru DIASPORA să fie mic – 6 parlamentari -, ca să NU fie îndeajuns pentru a schimba balanța în Parlament – 15 aleși.
Este de prisos să vă mai spun că ar fi fost normal, în forma actuală a legii cu cele 43 de CIRCUMSCRIPȚII, ca numărul reprezentanților pentru DIASPORA să fi fost de minim 16 deputați și 8 senatori – 24 de aleși.
Observație. Pentru PSD, ALDE și fostul UNPR, a fost bine când românii din DIASPORA au fost cei mai mari investori prin miliardele de euro pe care le-au trimis acasă; dar la alegerile parlamentare, când trebuie să voteze, nu mai sunt aceiași români patrioți, sunt străini cu buletine românești!
Este regretabil că NICIUN partid nu a militat cu vehemență pentru ca această discriminare să fie scoasă din Legea 208. PNL susține că a făcut-o, dar dumneavoastră ați auzit de vreo manifestare în Parlament, de mitinguri, de dezbateri televizate, de greva foamei pe această temă din partea vreunui liberal, USR-ist sau PMP-ist?
Anexa Nr. 1 – Mandate aferente circumscripţiilor electorale
Informații concludente
În România, pentru a ajunge la puterea politică, este nevoie de votul liber exprimat al alegătorilor. În respectarea principiilor democrației – toți cetățenii cu vârsta de minim 18 ani să poată vota indiferent unde s-ar afla în lume –, alegerile intră sub incidența următoarelor două legi principale:
Legea 286/2003, cu modificările ulterioare, lege ce a înființat Autoritatea Electorală Permanentă – AEP;
Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016.
Noua lege 208/2015 prevede reducerea numărului aleşilor – în noul legislativ vor fi doar 134 de senatori și 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor – iar românii din DIASPORA vor fi reprezentaţi de 4 deputaţi şi 2 senatori.
Așadar, noul Parlament ce va fi votat la 11 decembrie 2016 va avea un total de 466 de aleşi – 330 deputați și 136 senatori -, faţă de 588, câţi au fost desemnaţi în 2012.
Dar, cum lesne se observă, nici prin Legea 208/2015 actualii parlamentari NU au respectat voința populară exprimată printr-un REFERENDUM: o singură Cameră, cu 300 de aleși.
Soluția SECUNDA pentru DIASPORA
Liderii PNL salută data aleasă pentru alegerile parlamentare, 11 decembrie, și modificările, prin OUG, aduse Legii 208, de către premierul Cioloș. Dar, oare, aceasta a fost marea problemă de rezolvat pentru DIASPORA de către guvernul tehnocrat? Nu!
La alegerile din noiembrie 2014, în turul doi, în DIASPORA au votat peste 360.000 de români. Să presupunem că datorită noilor facilități vor putea vota peste 700.000 de români – maxim 1 milion de români.
Dar oare, opoziția alcătuită din PNL, PMP și formațiunea USR controlată de Nicușor Dan, a militat pentru ca peste 700.000 de români să voteze pentru DOI senatori și PATRU deputați? NU!
Opoziția a fost la fel de cinică precum a fost majoritatea PSD-ALDE-UNPR în 2015. În loc să negocieze la sânge pentru creșterea numărului de reprezentanți pentru DIASPORA – sau pentru Soluția SECUNDA pe care o prezentăm mai jos -, PNL s-a mulțumit să facă gălăgie pentru că a avut un alt interes: repartizarea locurilor neocupate direct, prin metoda redistribuirii.
Iar la redistribuirea locurilor în Parlament, numărul voturilor din DIASPORA va conta enorm, pentru că va mări procentul PNL și, pe cale de consecință, numărul liberalilor care au candidat în… țară și nu au fost votați de românii de acasă! Cum PNL crede că din cei 6 aleși cel mult 3 vor fi de pe listele lor după dezamăgirea produsă de președintele Iohannis în DIASPORA, putem vorbi de CINISM à la “Buldogul” Blaga, nu?!?
Dacă s-ar fi dorit ca românii din DIASPORA să fie egalii celor rămași acasă, era normal să fie legiferată următoarea metoda – Soluția SECUNDA:
Românii aflați în străinătate în perioada votului să poată vota pentru circumscripția din țară în care au DOMICILIU, prin intermediul:
- Scrisorilor Recomandate, ce conțin biletul de vot descărcat de pe site-ul oficial al AEP sau primite de la ambasadele și consulatele Românei și trimise pe adresa Biroului Electoral de Circumscripției (BEC) în care are domiciliul votantul și unde este înregistrat pe listele permanente – cu data de expediere nu mai târziu de ziua de vineri anterioare duminicii scrutinului.
Aceste voturi vor fi adăugate la votul final, atunci când se vor centraliza la Biroul Electoral de Circumscripție tabelele înregistrate de la toate secțiile de votare din circumscripția respectivă.
- Votului secret, prin intermediul internetului – așa cum orice beneficiar de cont bancar poate accesa, 24 de ore din 24, contul prin intermediul unui aparat special – pe site-ul Biroului Electoral de Circumscripției în care are domiciliul votantul și unde este înregistrat pe listele permanente – în același interval orar în care se votează cu ștampila.
Pentru a se evita blocarea site-rilor BEC, se va vota pe secțiuni, în funcție de prima litera a numelui.
Aceste voturi vor fi adăugate la votul final atunci când se vor centraliza la Biroul Electoral de Circumscripției tabelele înregistrate de la toate secțiile de votare din Circumscripția respectivă.
N.B. Dacă ar fi pusă în aplicare Soluția SECUNDA, s-ar respecta atât Constituția, articolele de lege enumerate mai sus dar și alte câteva din Legea 2008 – care se referă la obligațiile pe care le au unele partide sau candidați independenți, de a depune tabele cu numărul total de susținători ce trebuie să fie de minim 1% din numărul electorilor din Circumscripția respectivă, dar nu mai puțin de 1.000 – art. 53, art. 54 sau chiar art. 82!
P.S. Ați auzit de vreo inițiativă de a ataca la Curtea Constituțională Anexa Nr. 1 la Legea 208/2015?
Redăm mai jos comunicatul FEDERE, care anunță că va ataca în instanță Ordonanța de Urgență aprobată de Guvern în 31 august
