Traian Băsescu a înfiinţat în cadrul CSAT, în iunie 2010, la o lună după ce Codruţ Marta a renunţat la funcţia de şef de cabinet al preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, un Grup de luptă împotriva evaziunii fiscale. Ei bine, în iunie 2012, Băsescu a „transferat” Grupul la Executivul Ponta, după doi ani de rezultate lamentabile şi la o lună după dispariţia lui Codruţ Marta. Stranie coincidenţă! În continuare vă ofer spre lectură unicul ARMAGHEDON editat, cu documente, de CSAT.
Băsescu şef peste Grup
Trebuie să ai mintea desculţă ca să nu pricepi că nu se poate comite o evaziune de zeci sau de sute de milioane de euro fără să ai protecţia celor plătiţi din bani publici să controleze activităţile economice din România. Acest postulat, cunoscut de preşedintele Traian Băsescu încă de pe vremea când era ministru al Transporturilor, nu a mai putut fi ignorat după ce SRI, într-o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), i-a pus pe masă un raport asupra evaziunii fiscale, o ramură a economiei subterane.
În cărţile de specialitate, teoriile spun că dacă vrei să îngropi un adevăr trebuie să formezi o comisie, iar dacă vrei să acoperi mizeria pe care ai produs-o trebuie să coordonezi personal “dezinsecţia”. Ei bine, când a pus în discuţie în CSAT raportul SRI, şeful statului a comasat cele două teorii: a format un Grup de luptă împotriva evaziunii fiscale şi s-a pus şef peste noua formaţiune născută sub umbrela Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Grupul antievaziune fără Blejnar!
Aşadar, în şedinţa CSAT din 28 iunie 2010, s-a înfiinţat Grupul care să lupte cu balaurul evaziunii fiscale. În aceeaşi şedinţă, CSAT a aprobat Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Trecuse exact o lună de când viitorul cel mai căutat infractor român, Codruţ Marta, părăsea postul de şef de cabinet al preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar. Acum ştim că Marta a fost omul de legătură dintre marii escroci şi protectorii acestora din fruntea ANAF.
Dar să revenim la CSAT. Pentru cei neavizaţi, realizările Grupului pot fi catalogate drept satisfăcătoare. În 2 ani de activitate (28 iunie 2010 – 25 iunie 2012), organismul coordonat de preşedintele Traian Băsescu a obţinut următoarele rezultate:
Contravenţii aplicate: …………….. 71 milioane de euro
Încasare amenzi: ……………..……. 29 milioane de euro
Măsuri asigurătorii: …………….. 250 milioane de euro
Obligaţii fiscale: …………………… 2,4 miliarde de euro
Confiscare de bunuri: ……………. 15 milioane de euro
Supendări de activitate: …….. 5.751 de persoane juridice
Urmăriri penale: ………………. 3.000 de dosare
Pentru cei avizaţi însă, performanţele Grupului sunt mai mult decât mediocre, mult sub rezultatele obţinute în aceeaşi perioadă de Garda Financiară – cel mai corupt Corp de control din sistemul coordonat de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar.
De asemenea, din lectura membrilor ce compun Grupul condus de Băsescu veţi observa că lipsesc tocmai cei aflaţi la butoanele controlului fiscal. Se va spune că acesta este, de fapt, rostul Grupului: să supravegheze activitatea ANAF, să dea ordine şi să verifice dacă Sorin Blejnar şi echipa sa, alcătuită din Sorin Florea şi Dragoş Rusu, pun în practică directivele primite. Dar atunci, de ce fac parte din Grup – e drept, ca invitaţi – şefii instituţiilor care se ocupă cu zona penală?
Se ştie că inspectorii ANAF depun dosare la DNA sau la Parchete, iar procurorii, deşi dau NUP sau pierd procese pe bandă rulantă, se laudă în bilanţuri că au întocmit mii de dosare penale. În acest caz, ce să înţelegem? Că pentru şefii instituţiilor care se ocupă de Codul Penal nu s-a găsit o altă cale de a primi indicaţii de la Grup în spinoasa problemă a protecţiei reţelelor ce operează sub umbrela ANAF decât participând, ca invitaţi, la şedinţele CSAT? O speculaţie, vor spune scepticii! Dar dacă este un crud adevăr?
Rapoartele nesecrete ale CSAT
Vă supun atenţiei informările CSAT – toate documentele oficiale care au editat un adevărat Armaghedon – despre activitatea de combatere a evaziunii fiscale desfăşurată de Grupul de luptă aflat sub coordonarea preşedintelui Traian Băsescu.
Într-un sinistru limbaj de lemn, veţi descoperi foarte multă vorbărie, fără a fi punctat ce este mai important: dacă sistemul de control este falimentar sau nu; dacă personajele aflate la butoanele Corpurilor de control se fac vinovate de corupţie sau nu; dacă soluţiile propuse de Grup au fost viabile sau nu în lupta pentru combaterea evaziunii fiscale; dacă statele membre UE s-au declarat mulţumite sau nu de rezultatele obţinute de Grup – pentru că vorbim şi de TVA intracomunitar.
(N.R. La aceste rapoarte am ataşat informaţii şi comentarii, pentru a vă permite să vedeţi tabloul complet al “luptei” CSAT cu evazioniştii.)
28 iunie 2010: Maior a pus evaziunea pe masă
“În 28 iunie 2010 a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au participat: Emil Boc, primul-ministru; Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor; Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale;Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe; Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor Publice; Adriean Videanu, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cătălin Marian Predoiu, ministrul Justiţiei; George Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii;Mihai Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe;Iulian Fota, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională; Anca Ilinoiu, consilier prezidenţial, şef al Departamentului Relaţii Internaţionale; general-locotenent Ion Oprişor, secretarul CSAT; Valeriu Turcan, purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României.
Pentru discuţii cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei şi a spălării banilor şi finanţării terorismului au fost prezenţi ca invitaţi: Laura Codruţa Kovesi – procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru – procuror-şef, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Laura Oprean – procuror-şef adjunct la Direcţia Naţională Anticorupţie.
În cadrul şedinţei, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior, a prezentat un document de analiză cu privire la practicile de evaziune fiscală şi contrabandă, menţionând că principalele domenii de evaziune fiscală sunt cel agroalimentar, al produselor din alcool şi tutun, al construcţiilor şi al produselor energetice.
De asemenea, în document se precizează că amplificarea infracţiunilor financiare are efecte grave asupra sustenabilităţii bugetelor publice, distorsionând, în acelaşi timp, mediul concurenţial.
În urma discuţiilor, CSAT a hotărât elaborarea unui plan comun de acţiune a instituţiilor cu responsabilităţi în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei, menit să îmbunătăţească eficienţa colaborării între Ministerul de Interne, Ministerul Finanţelor Publice şi Parchet. Ca urmare, la nivel judeţean se vor constitui grupuri de lucru operaţionale formate din ofiţeri specialişti şi experţi desemnaţi de instituţiile responsabile.
În cadrul şedinţei, directorul Serviciului Român de Informaţii a informat cu privire la utilizarea pe teritoriul României a firmelor-fantomă de către reţelele de crimă organizată transfrontalieră, cu predilecţie în operaţiuni de import şi achiziţii intracomunitare.
Tot astăzi, CSAT a aprobat Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Documentul fundamentează în mod unitar şi coerent acţiunile sectoriale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, stabilind direcţii de acţiune pentru toate instituţiile cu responsabilităţi în domeniu, în acord cu Strategia de Securitate Naţională a României şi cu ultimele standarde internaţionale”.
N.R. La solicitarea ziarului PUTEREA, SRI a refuzat să pună la dispoziţia opiniei publice cifrele cu privire la evaziunea fiscală constatată de agenţii SRI şi cuprinse în raportul prezentat de George Maior în şedinţa CSAT din 28 iunie 2010.
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu amână la infinit un interviu pe tema evaziunii fiscale solicitat de cotidianul naţional PUTEREA.
Din Grupul de luptă nu au fost propuşi să facă parte preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, comisarii generali adjuncţi ai Gărzii Financiare, Sorin Florea şi Dragoş Rusu. Cei trei au fost vreme de mai mulţi ani şefii controlului fiscal în România, iar după înfiinţarea Grupului nu au fost destituiţi sau deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni de drept comun, ci au rămas, bine-mersi, în aceleaşi fotolii şi au obţinut aceleaşi rezultate deplorabile în eradicarea evaziunii şi colectarea taxelor pentru bugetul de stat. În acest caz, la întrebarea „De ce nu au fost cooptaţi Blejnar, Florea şi Rusu în Grupul CSAT?”, doar preşedintele Traian Băsescu poate da un răspuns şi risipi misterul. Sau, de ce nu, să ne lumineze dispărutul Codruţ Marta!
Şi, atenţie! Cu ocazia înfiinţării Grupului, apare în scenă şeful DIICOT, Codruţ Olaru, procurorul care va primi din partea preşedintelui Băsescu, după câteva zeci de luni de “luptă” împotriva evaziunii, calificativul “excelent”. Cu siguranţă “excelentă” a fost prestaţia escrocilor care doar într-un an au dus evaziunea la peste 20 de miliarde de euro!
30. 09. 2010. Date bune doar pentru opis
“(…) În cadrul aceleiaşi şedinţe, grupul de lucru interinstituţional pentru combaterea evaziunii fiscale, creat în baza unei hotărâri CSAT în luna iunie a.c., a prezentat o serie de rezultate obţinute de instituţii ale statului până în prezent: instituirea de măsuri asigurătorii asupra unor bunuri cu valoare de aproape 58 milioane euro, aplicarea de contravenţii în valoare de circa 18 milioane euro, confiscarea de bunuri şi numerar în valoare de circa 32 milioane euro, instituirea de obligaţii fiscale suplimentare în valoare de 361 milioane euro etc.”
25.01.2011.Cifre surde
“Membrii CSAT au făcut o evaluare a rezultatelor obţinute de instituţiile statului în combaterea evaziunii fiscale. Astfel, în 2010 au fost aplicate contravenţii de circa 46 de milioane de euro, iar la nivelul Ministerului Finanţelor Publice au fost încasate amenzi de circa 15 milioane de euro. Structurile specializate ale Ministerului Finanţelor Publice au dispus 4.251 suspendări de activitate şi au instituit obligaţii fiscale suplimentare de circa 1,5 miliarde euro.
Potrivit raportului elaborat de Grupul de lucru interinstituţional pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, au fost identificate activităţi de evaziune fiscală preponderent cu produse din tutun, produse agroalimentare, materiale lemnoase, materiale de construcţii şi alcool.
Un exemplu relevant pentru acţiunea instituţiilor statului este acela că pe parcursul anului 2010 au fost confiscate aproape 19 milioane pachete de ţigări, cu circa 56% mai multe decât în anul anterior”.
N.R. Din datele statistice emise de INS şi CE pentru anul 2010 a reieşit că în România evaziunea fiscală a atins cota de 10 miliarde de euro, în timp ce economia subterană a ajuns la 35% din PIB. Dacă ne referim doar la evaziune fiscală, rezultă că Grupul de luptă din CSAT în loc să reducă frauda a crescut-o cu circa 3 miliarde de euro faţă de 2009!
22.03.2011. Şedinţă bună doar de prins în calendar
“Membrii CSAT au făcut o nouă evaluare a rezultatelor obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale. Pentru perioada următoare, CSAT a recomandat intensificarea acţiunilor întreprinse pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, aplicarea acestora în toate domeniile economiei, eficientizarea activităţii de valorificare a bunurilor confiscate”.
N.R. Tot din datele statistice, am aflat că în România anul 2011 a fost raiul escrocilor fiscali. Evaziunea a atins cota de 15 miliarde de euro.
20. 06. 2011. Dosarele penale, marea realizare
“(…) În finalul şedinţei a fost prezentat un raport referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale în perioada martie – mai 2011. Astfel, au fost aplicate contravenţii în valoare de peste 25 milioane de euro, au fost încasate amenzi în valoare totală de aproape 14 milioane de euro, s-au dispus peste 1.500 suspendări de activitate, au fost instituite obligaţii fiscale suplimentare în valoare de 863,5 milioane de euro, s-a dispus începerea urmăririi penale în peste 3.000 de cauze penale în materia evaziunii fiscale, au fost confiscate bunuri cu valoare estimată de peste 15 milioane de euro şi au fost instituite măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de peste 250 milioane de euro”.
N.R. La data când s-a ţinut această şedinţă, doar un singur dosar penal punea pe tapet un mare evazionist. Celelalte “2.999” de cazuri aveau ca actori principali “buticari” şi „găinari”. Din motive „strategice”, CSAT nu a desecretizat documentele care ne pot arăta câte condamnări au obţinut procurorii cu cele 3.000 de dosare penale şi ce sume au recuperat pentru buget!
26. 09. 2011. Nimic spectaculos
“(…) Totodată, CSAT a avut pe ordinea de zi raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale în perioada iunie – august 2011.
Membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime, în perioada martie – august 2011.
Activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute de către structurile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime au vizat activităţi de cercetare şi urmărire penală desfăşurate în 2 dosare penale, prinderea în flagrant delict a unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea infracţiunilor de contrabandă cu produse accizabile, precum şi realizarea analizelor de risc asupra containerelor ce intră în ţară prin porturile Constanţa şi Constanţa-Sud”.
N.R. Sub motivul că trebuie redus de la 1.400 la 1.092 numărul comisarilor din Garda Financiară, Sorin Blejnar a organizat o “testare”. Ca să nu aibă martori incomozi, Blejnar a “obţinut” suspendarea şefului Gărzii, Arpad Csaba Ladanyi, până la finalizarea falsului examen – august 2011. Evident, în urma “testării”, au fost păstraţi cei care au cotizat la Regină cu sume cuprinse între 20-30.000 de euro, aşa cum rezultă dintr-un raport al DGIPI. În lipsa lui Marta, colectorii şpăgilor au fost Stelică Barna şi Sorin Florea, acesta din urmă fiind numit comisar-şef interimar în locul ungurului Arpad.
29. 03. 2012. Vorbe goale, fapte ioc
“(…) O altă temă importantă pe agenda şedinţei CSAT s-a referit la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale în perioada octombrie 2011- februarie 2012.
Din informările prezentate de ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, şi de procurorul general Laura Codruţa Kövesi a reieşit faptul că s-au intensificat activităţile pe fiecare din cele nouă domenii prioritare de intervenţie stabilite prin Planul Naţional Comun de Acţiune: produse energetice, de tutun, mărfuri agroalimentare, alcool şi băuturi alcoolice, transporturi, turism, construcţii şi materiale de construcţii.
De asemenea, în cadrul şedinţei CSAT au fost analizate activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime, în perioada octombrie 2011 – februarie 2012”.
N.R. Nu se ştie de ce ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a pornit un război draconic împotriva lui Sorin Blejnar şi Sorin Florea, mergând până acolo încât să le ceară demisia. Din declaraţiile lui Florea rezultă că el şi Blejnar şi-au dat demisiile în urma “ratării” unui control la Oil Terminal, la solicitarea expresă a tânărului ministru Drăgoi. De fapt, în această scurtă perioadă cât a trăit Guvernul Ungureanu, 9 februarie – 27 aprilie 2012, şefii ANAF au fost puşi la stâlpul infamiei într-un mod cum nu se mai întâmplase până atunci şi nu se întâmplă nici în prezent. În final, pe 17 aprilie 2012, Sorin Blejnar a fost destituit de premierul MRU. La doar 10 zile a zburat din schemă tot Executivul Ungureanu. După căderea Guvernului MRU în Parlament, liderul PDL, ex-premierul Emil Boc, a declarat la cald, extrem de nervos: “Am fost trădaţi!”. Dar nu a nominalizat trădătorul!
25. 06. 2012. Grupul pleacă în exil în ograda lui Ponta
“(…) Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”.
La fel ca la înfiinţare, desfiinţarea Grupului din CSAT s-a perfectat într-o stranie legătură cu “mâna dreaptă” a lui Sorin Blejnar: Codruţ Marta. Grupul s-a transferat în subordinea directă a premierului Ponta, la o lună după dispariţia lui Codruţ Marta..
N.R. În cei doi ani de existenţă a Grupului, evaziunea fiscală a depăşit cota de 20 de miliarde de euro, iar economia subterană a atins uriaşa sumă de 40 de miliarde de euro – date înregistrate doar pentru anul 2011! Se estimează că în perioada 2010 – 2012 economia subterană a atins colosala cifră de 70 de miliarde de euro din care 38 de miliarde de euro a reprezentat-o evaziunea fiscală. Ce s-ar fi putut realiza în România cu aceşti bani în timpul crizei?!? După ce s-ar fi alocat fonduri pentru investiţii – autostrăzi, căi ferate, spitale, irigaţii etc. – ar mai fi rămas bani şi pentru plata pe timp de un an a salariilor şi pensiilor, fie unele din ele şi nesimţite.
Concluzii pertinente
După doi ani, preşedintele Traian Băsescu s-a descotorosit de evaziunea fiscală şi a aruncat-o cu ambele mâini în curtea premierului Victor Ponta. Până acum, s-a dovedit că “transferul” a fost o lovitură sub centură dată lui Ponta de către Băsescu.
În aceşti doi ani, preşedintele românilor s-a făcut că ia taurul de coarne. În final, când şi-a dat seama că a făcut-o de oaie, nu a mai ieşit cum îi e obiceiul, la o oră de maximă audienţă, să-i vorbească norodului despre realizările sale în fruntea Grupului de luptă împotriva evaziunii fiscale. Băsescu s-a fofilat să recunoască un fapt pe care i l-a imputat lui Emil Constantinescu: că vreme de doi ani nu a lăsat vreo dâră pe aleile Cotrocenilor.
În aceşti doi ani, premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu ne-au cerut să strângem cureaua ca să nu intre ţara în recesiune.
În aceşti doi ani au căzut pradă ruginii sute de întreprinderi şi au rămas pe drumuri peste un milion de români. Alte două milioane de concetăţeni au intrat în zona neagră a sărăciei.
În aceşti doi ani s-au expatriat zeci de miliarde de euro. Majoritatea fondurilor escrocate au ajuns în paradisuri fiscale în conturi administrate de personaje foarte înalte din zona politică şi administrativă. Şi absolut toţi aceşti bani au fost achitaţi de către cetăţenii României. Iar noi nu putem deduce TVA.
În aceşti doi ani, escroci precum Maher Bou Ezzedine şi şefii ANAF – precum Sorin Blejnar, Sorin Florea şi Dragoş Rusu – dar şi alţi 150 de şefi din controlul fiscal judeţeni care au oferit protecţie reţelelor mafiote coordonate de evazionişti au prosperat financiar şi nici măcar unul nu a ajuns după gratii. Doar Codruţ Marta a fost dat dispărut.
Însă activitatea Grupului CSAT nu se rezumă la eşecuri. Rapoartele SRI, SIE şi DGIPI îmi vor da dreptate când vor fi desecretizate: vreme de peste 700 de zile, “Bătrânul” – aşa cum este alintat de către cei doi Sorini ce s-au aflat în fruntea ANAF, Blejnar şi Florea – a permis escrocilor şi protectorilor să şteargă urmele care pot duce la persoane sus puse, la personaje care fac şi desfac destinele celor 22 de milioane de români.
Opisul coincidenţelor
Mai 2010: Codruţ Marta renunţă la postul de şef de cabinet al preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar. Declaraţia de avere consemnează în dreptul lui Marta sume fabuloase pentru un angajat al statului. Este mult mai bogat decât şeful său, “onorabilul” domn Blejnar.
Iunie 2010: Preşedintele Traian Băsescu înfiinţează, în cadrul CSAT, Grupul de luptă împotriva evaziunii fiscale. Din componenţa Grupului nu fac parte preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi şefii Gărzii Financiare, Sorin Florea şi Dragoş Rusu. În schema Grupului CSAT apare şi şeful DIICOT, Codruţ Olaru, procurorul care conduce instituţia ce instrumentează toate cazurile penale de evaziune fiscală semnalate de inspectorii şi comisarii din ANAF.
Aprilie 2012: Sorin Blejnar este destituit de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, fostul şef al SIE. La ieşirea din sediul ANAF, Blejnar strigă în faţa camerelor tv că este un om “onorabil”. Va reitera acest mesaj de tip mafiot – pentru urechile avizate – şi la ieşirea din sediul DNA, unde fusese chemat să dea explicaţii cu privire la favorizarea unui grup infracţional în perioada mai 2010 – iulie 2011, în care figura şi prietenul său, Codruţ Marta. Paguba estimată de procurori: 15 milioane de euro.
Mai 2012: Codruţ Marta este dat dispărut de către soţia sa, proxeneta Andreea Marta. Între timp, se dovedeşte că Marta a fost mai mult decât un bun colector, ci chiar un “sponsor” al unor oameni de afaceri şi un martor al afacerilor ilicite, care nu mai ştia acum să-şi ţină gura. Ultimii care l-au văzut în viaţă pe Codruţ Marta au fost Sorin Blejnar şi Elan Schwartzenberg.
Iunie 2012: Preşedintele Traian Băsescu desfiinţează de la nivelul CSAT Grupul de luptă împotriva evaziunii fiscale şi îl mută la Executivul Ponta. În cei doi ani de activitate a Grupului, dar nici la desfiinţarea lui din CSAT, preşedintele Traian Băsescu nu a ieşit la televizor să-i prezinte realizările, pentru simplul motiv că nu a avut ce.
Studiu publicat în ziarul PUTEREA în septembrie 2013
