Festivalul Național de Teatru a inițiat la a 34-a ediție trei dezbateri pe teme actuale și incitante. Participanții sunt profesioniști din lumea teatrului, specialiști în artele spectacolului care pot oferi răspunsuri viabile la diverse întrebări.
Dezbaterile au fost programate în zile diferite, dar la aceeași oră și în același spațiu: 11,00, în „Amzei – Piața de Cultură”. Intrarea – liberă, în limita locurilor disponibile.
Precizările UNITER:
Prima dezbatere s-a desfășurat luni, 21 octombrie, având tema „Teatrul ro. Direcții, constrângeri, libertăți…”. Au participat: Catinca Drăgănescu, Andrei Măjeri, Radu Nica, Doina Papp și Ofelia Popii. Moderator: Călin Ciobotari. Discuția s-a axat pe întrebări precum: Ne permite peisajul teatral românesc actual să identificăm anumite direcții/tendințe estetice sau, din contra, e dominat de o libertate în care fiecare creator are agenda lui? Sunt tendințele necesare într-o lume a imprevizibilului și a impredictibilului, a hibridului și a disoluției granițelor dintre arte sau țin de ambiția vetustă de a organiza și programa arta? Cât de preocupați mai suntem pentru originalitate și cât de predispuși am devenit pentru aliniere? Sau câtă libertate avem și ce suntem dispuși să facem cu ea?
A două dezbatere a avut loc marți, 22 octombrie, cu tema: „De ce are nevoie dramaturgia românească actuală?”. Au participat: Oana Borș, Vlad Cristache, Eugen Jebeleanu, Maria Manolescu, Leta Popescu și Gabriel Sandu. Moderator: Ionuț Sociu. Ideea este că, în ultimii ani, dramaturgia locală și-a câștigat un plus de vizibilitate și reprezentare în repertoriile teatrelor. În continuare, există, însă, puține contexte – rezidențe, spații de laborator și experiment, programe editoriale – care să genereze cadre de creație pentru dramaturgi și dramaturge. Și atunci se pune întrebarea: Care sunt modalitățile prin care producția de spectacole pe texte românești poate fi susținută? Cum putem elabora programe care să sprijine autentic dramaturgia locală?
Mihaela Michailov, curatoare FNT 2024: „Mă bucur enorm că dramaturgia actuală este atât de vizibilă în Festivalul Național de Teatru și că la o dezbatere despre contextele dramaturgiei din România este atât de multă lume (…) Este vital să construim cadre de reprezentare pentru autoarele și autorii de lângă noi.”
Astfel, primele două dezbateri au generat un real interes, lucru demonstrat și de prezența extrem de numeroasă a oamenilor de teatru, a studenților de la facultățile de profil din București și din țară, dar și a unor spectatori iubitori de teatru. Din sală au avut intervenții notabile dramaturgi, regizori, critici de teatru, alți specialiști din domeniu.
Cea de-a treia dezbatere, programată sâmbătă, 26 octombrie, ora 11,00 în „Amzei – Piața de Cultură”, este parte din proiectul „Arhiva feministă de teatru FEM100”. Va avea loc o prezentare a celei de-a doua expoziții online din cadrul proiectului FEM100 – Secretariate literare: femei în arhiva scenei (curator Raluca Sas-Marinescu) și de o dezbatere pe marginea proiectului de cercetare amintit, cu tema „Dramaturgiile reprezentării și egalității de gen”. Dezbaterea va fi moderată de Mihaela Michailov. Participă: Raluca Sas-Marinescu, Anca Hațiegan, Miruna Runcan, Cristina Modreanu.
Discuția se va axa pe întrebările:
De ce avem nevoie să reconstituim genealogia feminină a teatrului din România?
Ce impact are asupra prezentului scenei absența numelor de creatoare din istoria teatrului?
Cum să dăm voce creatoarelor din trecut pentru a purta un dialog cu artistele de azi?
„Doamnele care însoțesc acest demers însumează 155 de ani de experiență. Femeile care au contribuit la această expoziție – cu mărturii, fotografii, materiale din arhivele personale – adună mai mulți ani de teatru decât încearcă să acopere acest proiect, a cărui perioadă de cercetare este 1920-2020. Elisabeta Pop, Roxana Croitoru, Anaid Tavitian, Adriana Popescu și Mona Caița reprezintă modelele absolute de reziliență, tenacitate, dedicație dar, mai presus de toate, o camaraderie unică în peisajul teatral românesc. Le-am selectat pentru această expoziție pentru ca prin munca lor să demonstrăm necesitatea păstrării compartimentului de secretariat literar în teatru înțeles ca suma beneficiilor vizibile și invizibile pe care le poate aduce unui teatru. Privim înapoi ca să înțelegem ce putem avea în față.” (Raluca Sas-Marinescu, curatoarea expoziției).
Detalii pe site-ul http://www.fem100.ro.
