La Teatrul Bulandra, sala “Liviu Ciulei” va avea loc, miercuri la ora 11.00, în cadrul Festivalului Național de Teatru (FNT), dezbaterea “RICHARD III sau DESPRE PUTERE ȘI FORȚA EI DE MANIPULARE”, în prezența regizorului Andrei Șerban și a protagoniștilor celor două spectacole „Richard III”: Teatrul Radnóti, Budapesta și Teatrul Bulandra, București.
Intrarea este liberă.
Iată precizările UNITER:
Pentru prima dată într-un festival, în același decor, două variante de spectacol teatral aparținând aceluiași creator, realizate pe scene diferite ale Europei la aproape un an distanță. Două trupe diferite, același concept.
Festivalul Național de Teatru prezintă versiunile scenice ale celebrului text dramatic „Richard III” de William Shakespeare, în regia lui Andrei Șerban, realizate alături de trupele teatrelor „Radnóti Miklós” din Budapesta și „Lucia Sturdza Bulandra” din București.
Cu această ocazie, Directorul FNT, Marina Constantinescu și regizorul Andrei Șerban au imaginat o dezbatere provocatoare, plecând de la subiectul și temele abordate de textul lui Shakespeare și de regizorul celor două producții.
Scena Teatrului Bulandra a sălii „Liviu Ciulei” va găzdui, astfel, nu doar cele două reprezentații „Richard III”, ci și un dialog moderat de Marina Constantinescu, ce îi va avea ca invitați pe regizorul Andrei Șerban, Daniela Dima, alături de actori ai celor doua trupe: Róbert Alföldi, Eliza Sodró, Adél Kováts, László Zsolt, Marius Manole, Rodica Lazăr, George Ivașcu.
„În 1593 Shakespeare a scris o piesă despre o țară infectată de corupție, care ajunge să fie condusă de un monstru pervers. Azi, din America până în China, trecând prin Ungaria și România, Richard III continuă să reflecte lumea în care trăim.
Marina Constantinescu a creat o lovitură de teatru unică, invitând în FNT două companii faimoase, Bulandra din București și Radnóti din Budapesta, să-l joace în același decor. E oare aceeași piesă? Vom vedea. Lucrând la ambele proiecte, am simțit că fac parte din comunitatea fără frontiere a artei. O bucurie adevărată. Și, deși aspectul politic e prezent, nu cred că teatrul poate schimba lumea. Dar poate să atingă adânc fibra noastră umană. Cel puțin așa sper.” – Andrei Șerban
