UNITER transmite un mesaj în care arată cum Ilinca Tomoroveanu s-a retras, “demnă, dar atât de tristă”, din structura de conducere a Uniunii, cu două luni înainte de a trece în neființă.
Publicăm mesajul integral:
La finalul lunii februarie, Senatul UNITER a primit o scrisoare plină de emoţie din partea actriței Ilinca Tomoroveanu. După 20 de ani de prezenţă activă, a decis să se retragă din structura de conducere a UNITER. Demnă, dar atât de tristă.
„Am fost mulți ani împreună. Am luptat, ne-am certat, ne-am contrazis și ne-am împăcat pentru binele comunității teatrale. Acum sunt obligată să mă retrag, dar puteți să contați pe mine dacă este nevoie.”
Atentă la fiecare coleg din breaslă, corectă, preocupată de ce se întâmpla în lumea culturală românească, mereu cu o vorbă bună pe buze, o Doamnă a Teatrului românesc, o voce cu o tonalitate inconfundabilă, căreia îi vor simţi lipsa mulţi oameni de teatru și de cultură.
Ilinca Tomoroveanu s-a născut pe 21 august 1941, la Bucureşti. A studiat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar și a fost colegă cu Valeria Seciu, Mariana Mihuţ, Ion Caramitru, Rodica Mandache, Florina Cercel, Ovidiu Iuliu Moldovan, Costel Constantin, Ștefan Radof, Virgil Ogășanu. A debutat pe scena teatrală în anul 1964, la Teatrul Naţional Bucureşti în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu, în regia lui Horea Popescu.Cariera ei este legată în totalitate de Teatrul Naţional din Bucureşti, teatru cu a cărui activitate s-a identificat.
Mărturisea că se simțea apropiată de rolurile Oana din „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova (1967), Celesta Finley din „Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet (1972), Berta din „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu (1978), Florence din „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu (1980), Nataşa Golubeva din „Între patru ochi” de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea (1983), Clitemnestra din „Trilogia antică” după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban (1990), Doamna Alving din „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat (1998), Ana Dmitrievna Karenina din „Cadavrul viu” de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag (2001), Irena Romescu din „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga (2007), Bătrâna din „Avalanşa” de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim (2010).
A fost nepoata lui Octavian Goga și s-a simțit foarte atașată de Rășinari, locul unde s-a născut poetul, și pe care îl considera a fi „cel mai frumos de pe lume (…) Livada mea de vișini”. În 1999, pentru a-i păstra vie memoria și opera poetului a înființat alături de alți descendenți și de câțiva importanți oameni de cultură din București, Sibiu, Cluj și Rășinari o Fundație culturală care îi poartă numele lui Octavian Goga, cu sediul la Rășinari, a cărei președintă de onoare a fost.
Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) şi decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004). Din 2005 a fost director artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti.
Pentru cei care vor să îşi ia rămas bun, trupul neînsuflețit va fi depus astăzi, 3 mai la orele 16.30 la Biserica „Izvorul Tămăduirii” (Biserica Mavrogheni, Str. Monetăriei nr.4, lângă Muzeul Ţăranului Român), urmând ca sâmbătă la ora 10.00 să ajungă în foaierul Sălii Studio a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 4 mai, la orele 13:30, la Cimitirul Bellu Ortodox.
Uniunea Teatrală din România își exprimă profundul regret și este alături de familia actriței.
Dumnezeu să o ierte şi să o odihnească!
