Spectacolul „Idolul şi Ion Anapoda” este difuzat online pe platforma https://art.raiffeisen.ro/ până la 11 august, în #stagiunevirtuală, informează ArCuB.
Realizat după comedia scrisă de George Mihail Zamfirescu, spectacolul îi are în distribuţie pe Oana Pellea, Richard Bovnoczki, Florina Gleznea, Cristina Casian şi Istvan Teglas.
Adaptarea şi regia sunt semnate de Mariana Cămăraşan şi Toma Dănilă. Textul păstrează atmosfera boemă a epocii interbelice, potrivit https://arcub.ro/.
„Idolul şi Ion Anapoda” este o comedie romantică, dulce amară, despre jocul sorţii şi căutarea iubirii, cu Madam Stavar – o “generăleasă” plină de viaţă (Oana Pellea), Mioara – o nepoată frumoasă, dar prea visătoare (Cristina Casian), Valter – un tânăr pretendent, îndrăgostit şi deştept (Istvan Teglas), Ion – un domn anapoda (Richard Bovnoczki) şi Frusinel – o fată în casă care se dovedeşte a fi “idolul din vis” (Florina Gleznea), evidenţiază prezentarea spectacolului publicată pe site-ul https://art.raiffeisen.ro/.
„Noi credem aşa: ca avem nevoie de bucurie, de romantism, de iubire, de poveşti. Mai ales acum, când lumea pare că se dezintegrează, când ritmul e alert şi neiertător, când părem că am uitat de noi. Aşa credem: că e necesar să ne redescoperim din perspectiva unui râs nestăpânit, a unor farse nevinovate, să ne vedem cât de caraghioşi şi sublimi suntem sau mai putem să fim. Avem nevoie să fim. Până la urmă să fim. Pur şi simplu” – a mărturisit regizoarea Mariana Cămărăşan.
Spectacolul a fost găzduit de ARCUB – Centrul de Cultural al Municipiului Bucureşti, în perioada 2017-2019.
Piesa de “salon” “Idolul şi Ion Anapoda” a fost publicată în 1935. În “comedia amară visul se împlineşte, iar neverosimilul întâmplării e pecetluit printr-un final ca de poveste (ca în povestea cu fata-moşului-cea-cuminte, care îşi primeşte răsplata răbdării şi înţelepciunii ei)”, arată lucrarea “Structuri dramatice în teatrul lui G.M. Zamfirescu”, publicată pe site-ul www.diacronia.ro.
Autorul comediei, George Mihail Zamfirescu, a fost unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici. S-a născut la Bucureşti, la 13 octombrie 1898. A înfiinţat, după 1922, la Satu Mare, Societatea pentru Teatrul şi Cultura Românească. A fost regizor la Teatrul Naţional din Cernăuţi (1929), director de scenă la Teatrul Naţional din Iaşi (1933-1939). A întemeiat cunoscutele companii dramatice “Masca” (1931) şi “13+1” (1932). În august 1918, a debutat, ca poet, sub pseudonimul Gemi Zam, în “Literatorul” lui Al. Macedonski.
În dramaturgie, piesa de debut a fost “Sfârlă năzdrăvanul” (1925), dedicată celor mici. În acelaşi an, a apărut actul dramatic de inspiraţie istorică “Cuminecătura”. Piesa care i-a adus notorietate a fost comedia tragică “Domnişoara Nastasia” (1927). Au urmat “Sam. Poveste cu mine, cu tine, cu el” (1928), “Grup revoluţionar 8” (1929), “Adonis” (1930) şi “Idolul şi Ion Anapoda” (1935). A mai publicat un volum de articole dedicate teatrului: “Mărturii în contemporaneitate” (1938). A scris romanul “Madona cu trandafiri” (1931), ciclul epic “Bariera” (apărut postum, 1946), din care fac parte “Maidanul cu dragoste” (1933), “Sfânta mare neruşinare” (1936), “Cântecul destinelor” (1939).
A murit la 8 august 1939, la Bucureşti.
