Bugetul pentru Transporturi în PNRR a fost redus, în varianta finală, de la 9,5 miliarde de euro (4,5 mld la autostrăzi și 5 mld euro la feroviar) cât propusese ministrul Cătălin Drulă în luna martie, la doar 7,62 miliarde euro.
Sunt propuși la construire 434 km de autostradă, până în anul 2026, față de 655 km, anunțați în martie. (Vezi document la finalul articolului)
PNRR a fost transmis, luni, la Bruxelles, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, l-a prezentat în detaliu, miercuri.
„În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, este contribuția noastră la datoria istorică față de români privind construcția de autostrăzi. Și pentru că suntem pe drumul spre viitor, vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare. În total, prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom ajunge să avem câteva mii de stații de încărcare electrică. Vă voi invita să călătoriți și pe cale ferată modernizată, pe 311 km, și pe noile magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca”, scrie Cristian Ghinea, în cuvântul de introducere al PNRR.
Investiții în infrastructura rutieră:
– 434 km de autostradă construiți, cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii;
– 52 de stații electrice construite (cu 264 de puncte de încărcare – o medie de 5 puncte de încărcare/stație).
– 625 hectare de perdele forestiere liniare în lungul autostrăzilor nou construite;
– 45% din punctele negre eliminate; cele cu risc major pentru siguranța oamenilor
– 18 parcări securizate implementate în lungul autostrăzilor nou construite;
– aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
– Strategia națională privind siguranța rutieră și pachetul legislativ aferent, precum și implementarea de măsuri pentru reducerea cu 45% a numărului de puncte negre; reducerea cu 20% numărului de victime rezultate din accidente în trafic
– creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020);
– înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
Referitor la schimbarea sistemului de taxare, ministrul Cristian Ghinea a precizat, în conferința de prezentare a PNRR: „Vorbim de o schimbare a modului în care se taxează transportul de mărfuri. În acest moment, acea rovinietă pentru transportatori nu ține absolut cont de cât folosești drumul, plătești la fel. După ce se vor achiziționa mijloacele tehnice de a măsura cantitatea de mărfuri, se va aplica o taxă în funcție de cât folosești drumul. Dacă folosești pe distanțe mai lungi, transporți mai multă marfă, atunci plătești mai mult și invers”.
El a vorbit și despre o „politică de descurajare a înregistrării maşinilor vechi”: „Nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de maşini vechi al Europei”.
PNRR prevede și decarbonizarea transportului: „Introducerea unui nou sistem de taxare a utilizării rețelei publice și promovarea transportului fără emisii de carbon. Componentele 4; 6; 8 și 10 vizează oferirea unor răspunsuri concrete la recomandarea 4 din 2019 și 3 din 2020 în special în direcția îmbunătățirii cadrului strategic, legal și procedural pentru dezvoltarea transportului sustenabil. Totodată, sunt propuse o serie de intervenții referitoare la decarbonizarea sectorului de transporturi prin investiții în infrastructura de transport electric și crearea de stimulente pentru transportul verde”.
Proiecte de autostrăzi
- A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani (324 km și 36 stații cu 184 puncte de încărcare), astfel:
Ploiești – Buzău: 63 km (6 stații cu 28 puncte de încărcare);
Buzău – Focșani: 83 km (8 stații cu 40 puncte de încărcare);
Focșani – Bacău: 96 km (13 stații cu 66 puncte de încărcare);
Bacău – Pașcani: 82 km (9 stații cu 50 puncte de încărcare);
- A8 Tg. Mureș – Miercurea Nirajului (25 km) și Leghin – Pașcani (34 km) – total 59 km și 8 stații cu 40 puncte de încărcare;
- A1 Margina – Holdea: 9 km și 2 stații cu 10 puncte de reîncărcare;
- A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului: 42 km și 6 stații cu 30 puncte de încărcare.
Peste 300 km de cale ferată, modernizați
Pentru transportul feroviar, România își propune modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trwenuri pe hidrogen.
„Imaginați-vă o Românie care experimentează tehnologia pe hidrogen și alege ca program pilot să introducă trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. Să vedem apoi rezultatele: dacă va fi mai ieftin și funcțional, aceasta poate fi strategia României de a arde o etapă în dezvoltarea sectorului, adică să nu mai electrificăm căile ferate vechi, ci le dotăm cu trenuri pe hidrogen”, scrie ministrul Ghinea, în cuvântul de introducere al PNRR.
Cale ferată:– 311 km de cale ferată modernizată;
– 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2;
– 110 km de cale ferată electrificată;
– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.
Pentru proiectul Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, căile ferate maghiare (MAV) au demarat implementarea proiectului de modernizare și electrificare a liniei care continuă proiectul românesc, în parametri similari cu standardul european (25 kV, 50Hz, 100km/h min viteză, sarcină pe osie 22.5t). Astfel linia Püspökladány – Biharkeresztes, împreună cu Cluj-Napoca – Episcopia Bihor vor face parte, atât dintr-o legătură feroviară între Budapesta, Cluj-Napoca și București, cât și dintr-un coridor feroviar de marfă propuse de CE pe harta TEN-T și agreat de România. Ambele secțiuni vor fi prevăzute cu ERTMS nivel 2.
Electrificare cale ferată
- Constanța – Mangalia – Non TEN-T – propunerea României de a intra pe TEN-T Comprehensive ca prelungire a coridorului TEN-T Core;
- Videle – Giurgiu – TEN-T Comprehensive – missing link de electrificare pentru coridor transfrontalier.
Reînnoire cale ferată
- București – Pitești – TEN-T Comprehensive;
- Reșița – Voiteni – legătura la coridor TEN-T Core.
Material rulant
La capitolul material rulant, se propune achiziționarea a 12 rame electrice alimentate cu hidrogen (automotoare EMU și H-EMU), inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri, precum și a 20 trenuri de tip EMU;
De asemenea, este vizată:
● Reînnoirea vagoanelor cu capacități între 80 – 130 locuri (Intercity și Regio);
● Achiziția de automotoare EMU și H-EMU (inclusiv stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile de tip H-EMU) cu capacitate între 150 și 500 locuri – toate prevăzute cu sistem ERTMS onboard;
● Modernizarea locomotivelor electrice, inclusiv dotarea cu sistem ERTMS capabile de a dezvolta viteza 160 km/oră și de a tracta trenuri de călători de până la 16 vagoane.
În final, vor fi modernizate 30 de locomotive electrice și 100 de vagoane.
Metrou în București și Cluj-Napoca
PNRR vor fi construiți 12,7 km de rețea nouă de metrou și 15 stații, dar vor fi achiziționate și 32 de trenuri noi de metrou.
Concret, un proiect prevede prelungirea magistralei M4 dintre Străulești-Gara de Nord, ce traversează orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 minute.
● Capacitate transport: 50.000 călători/(h și sens);
● Viteză comercială: 36 km/h;
● Trenuri (material rulant): 15 bucăți;
Proiectul privind metroul din Cluj-Napoca include:
● 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);
● Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/ oră și sens;
Se propune ca finanțarea celor două proiecte să se facă astfel:
● Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 – indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente
– M4 București: Gara de Nord – Filaret (6 stații) – 5,2 km;
– M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria – Europa Unită (9 stații) – 7,5 km
● Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare – cu finalizare Q4 2028
– M4 București: Filaret – Progresu (7 stații, un depou) – 6,74 km;
– M1 Cluj-Napoca: Florești – Sf. Maria și Mărăști – Muncii (10 stații, un depou) – 12,6 km.
