Pe motiv că oferta este neconformă, CNADNR a anulat licitaţia pentru construirea a 4 km reprezentând un cap al Autostrăzii Comarnic-Braşov dinspre Predeal.
“Procedura de atribuire “Proiectare și execuție Autostrada București – Brașov, Tronson Comarnic-Brașov”Lot 1: sector Comarnic – Predeal, km 111+300 – km 115+300 a fost anulată de autoritatea contractantă, întrucât potrivit Raportului procedurii aprobat de Directorul General, oferta prezentată de Asocierea S.C. SPEDITION UMB S.R.L.- S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. a fost declarată de comisia de evaluare neconformă, ofertantul nerăspunzând la solicitarea de clarificări a comisiei de evaluare”, informează CNADNR.
Pentru Lotul 2: sector Predeal – Cristian, km 162+300 – km 168+600 și Drum de Legătură au fost depuse 10 oferte, care se află în evaluare.
“Loturile 3, 4 și 5 sunt în acest moment în procedură de revizuire Studiu de Fezabilitate”, precizează CNADNR. Evident, pe alţi bani.
Revizuirea SF, eşuată
Amintim că în 31 iulie 2015, după eşuarea celei de a treia licitaţii din ultimii 10 ani privind concesionarea lucrărilor de construire a Autostrăzii Comarnic-Braşov, CNADNR a scos la licitaţie revizuirea Studiul de Fezabilitate (SF), contra a 16,4 milioane lei, fără TVA. Este a 4-a refacere a SF, din bani publici.
UPDATE 14 ianuarie: CNADNR precizează că au fost depuse 7 oferte iar şedinţa de deschidere a lor a avut loc în 15 august.
Procedura de atribuire a fost anulată deoarece “…au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme”.
“În data de 14.01.2016, comunicările privind rezultatul procedurii de atribuire au fost transmise ofertanţilor. În prezent, procedura de achiziţie publică se află în perioada de depunere a unor posibile contestaţii împotriva rezultatului procedurii”, precizează CNADNR.
Dacă nu se vor depune contestaţii în 10 zile, CNADNR va anula procedura de atribuire în SEAP. “(…) în cel mult 48 de zile de la anularea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite în SEAP informaţii referitoare la motivele anulării”, arată CNADNR într-un comunicat remis redacţiei.
6 miniştri, 3 ratări
Şase miniştri s-au bătut cu pumnii-n piept că vor construi Autostrada Comarnic-Braşov: Miron Mitrea – acum în puşcărie -, Ludovic Orban, Radu Berceanu, Dan Şova – aflat acum în arest preventiv -, Ioan Rus şi Iulian Matache.
Prima licitaţie a avut loc în 2004, în timpul Guvernului Năstase, cu Miron Mitrea ministru al Transporturilor. Licitaţia a fost anulată un an mai târziu de Radu Berceanu, primul ministru al Transporturilor din Guvernul Tăriceanu. El s-a opus construirii cu bani de la buget şi a cerut concesionarea lucrărilor.
Numai că Tăriceanu a scos PD de la guvernare iar noul ministru, Ludovic Orban (2007-2008), a dispus un nou studiu de fezabilitate şi a lansat o nouă licitaţie pentru constructor. Nu a semnat însă contractul de execuţie – intereseul era doar SF-ul. Noul ministru după venirea Guvernului Boc la putere a fost tot Radu Berceanu, în timpul căruia (mai 2009) a fost desemnat câştigătorul licitaţiei: consorţiul Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia).
Orban şi Berceanu au dat contrtactul companiilor Vinci şi Aktor
După negocieri îndelungate, contractula fost semnat în ianuarie 2010, cu modificări în studiul de fezabilitate. Companiile Vinci şi Actor au cerut suplimentarea sumei stabilite iniţial, de 1,5 miliarde de euro. Berceanu nu a fost de acord iar în 15 aprilie 2010, după ce nu au reuşit să facă rost de bani, firmele din consorţiul câştigător la licitaţie au renunţat la contract. Se întâmpla în ultima zi din termenul de 90 de zile prevăzut pentru a se decide fără a plăti daune.
La acea dată, contractul de concesiune prevedea ca Aktor şi Vinci să construiască autostrada din fonduri proprii, iar de la data preluării lucrării finalizate, urmau ca statul român să le achite, timp de 26 de ani, câte 180 de milioane de euro/an. În total, 4,8 miliarde de euro.
Şova, Ponta şi Neaga au dat câştigătoare aceleaşi firme
Şi în timpul Guvernului Ponta au fost desemnate câștigătoare ale licitaţiei – a 3-a – Vinci şi Aktor, în decembrie 2013, numai că autostrada urma să coste dublu.
Astfel, statul român ar fi plătit 8,45 miliarde de euro în 26 de ani, adică 325,2 milioane euro/an.
După un an şi jumătate de “negocieri”, în 18 iulie 2015, directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a anunţat că renunță la semnarea contractului de concesiune, după ce asocierea Vinci-Aktor-Strabag nu a găsit fondurile necesare „iar finanțarea de la bugetul de stat ar fi afectat poziția bugetară a României”.
Ar fi fost o nouă ţeapă Bechtel
Anunţul a fost făcut printr-un simplu comunicat de presă. Se întâmpla la o lună şi jumătate după ce DNA începuse urmărirea penală a premierului Victor Ponta şi îl plasase sub control judiciar pe Dan Şova.
Nu mai avea rost ca Ponta şi Şova să continue şmecheria cu Comarnic-Braşov pe modelul ţepei Bechtel oferită pe tavă de Guvernul Năstase.
