Industria de asigurări „a luat notă cu profundă îngrijorare de dorința autorităților de a prelungi pentru a 3-a oară perioada de plafonare a primelor RCA, cu încă 3 luni, până la 30 iunie 2024, fără a lua în calcul nici măcar efectele inflației”, transmit, miercuri, Uniunea Naționala a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).
Precizările UNSAR:
«Reamintim că, începând cu luna aprilie 2023, tarifele RCA au fost plafonate. Inițial, măsura a fost luată pentru 6 luni, prelungită cu încă 3 luni, pentru ca, mai apoi, la finalul anului trecut, Guvernul să o prelungească încă o dată cu o ajustare de 6,8%, care nici măcar nu acoperea inflația din 2023 (10,4% cf. INSSE). Cel mai important însă, dauna medie RCA a crescut la trimestrul trei al anului trecut chiar mai mult decât inflația, cu circa 12%, căci despăgubirile nu au fost și ele plafonate.
Pe lângă faptul că plafonarea primelor RCA reprezintă o încălcare flagrantă a normelor Uniunii Europene, din care și România face parte, se omite mereu faptul că prețul polițelor RCA este influențat de numărul mare de accidente, de despăgubirile plătite și de costurile în creștere. Spre exemplu, asigurătorii plătesc taxe și contribuții majorate pentru RCA, de la 6,6% în 2021, la circa 13% în 2023. Asigurătorii care nu au ținut seama de aceste principii economice fundamentale sunt, de altfel, și cei care au dat faliment în trecut.
Cu toate acestea, în mod paradoxal, pentru înghețarea tarifelor de primă, s-a invocat aproape de fiecare dată situația excepțională a falimentelor anterioare și nevoia de preluare de către celelalte companii de asigurări, care au respectat regulile de funcționare prudențială, a unui portofoliu semnificativ de clienți. Printr-un efort financiar important, acestea au reușit însă să absoarbă acest soc.
Acum, se justifică continuarea plafonării pe „reticența în ceea ce privește apetitul la risc al asigurătorilor RCA pentru anumite categorii de asigurați”. Astfel, sunt ignorate din nou principiile de funcționare ale industriei de asigurări, pe baza cărora fiecare asigurător trebuie să fie liber să decidă individual profilul de risc al propriilor clienți, respectiv să își ajusteze politica comercială la frecvența si gravitatea daunelor, precum și la mutualizarea corespunzătoare a riscurilor.
Spre exemplu, în cazul vehiculelor folosite pentru transport, frecvența accidentelor este de 3 ori mai mare decât media pentru toate tipurile de vehicule (19% vs. 6,6%). Astfel, în medie, din fiecare 100 de vehicule de transport cu masa maximă autorizată de peste 16 tone, cel puțin 19 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau cu vătămări corporale și decese. Aceste accidente sunt, de regulă, de o gravitate semnificativ mai mare decât în cazul altor categorii de autovehicule.
În plus față de toate acestea, măsura de prelungire a plafonării se suprapune pe discuțiile privind modificarea Legii 132/2017 privind RCA, unde propunerile industriei de asigurări pentru asigurarea sustenabilității pieței de profil nu au fost luate în considerare. Practic, anumite principii de funcționare și aspecte de ordin tehnic menite să repare măcar în parte o serie din dezechilibrele pieței, pe care industria le-a semnalat în mod constant în ultimii 5 ani, nu sunt incluse între modificările la Legea RCA, în ciuda faptului că sunt dorite inclusiv de către șoferii din România.
Așa cum am spus atât la momentul primei prelungiri a înghețării tarifelor politelor RCA, în luna martie a anului trecut, cât și cu ocazia celorlalte prelungiri, aceste măsuri „temporare”, pe lângâ faptul câ sunt contrare legislației comunitare, sunt departe de a fi un „medicament minune”. Din contră, ar putea duce din nou la rezultatele la care am fost martori în urma plafonării din 2016. Nu știm ce altă industrie se mai află într-o situație similară.»
