Transportul rutier a fost anul trecut principalul contributor la exportul de servicii al României, cu un total de 5,144 miliarde de euro, cu aproape 14% mai mult decât întreaga ramură de servicii telecom și IT, următoarea ca importanță în exportul de servicii, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).
De altfel, transportul rutier generează aproape un sfert din exportul total de servicii al României, de 22 miliarde de euro. În perioada 2013-2018, exportul de servicii realizat de ramura transportului rutier s-a dublat, de la 2,58 miliarde euro în 2013 la 5,144 miliarde euro în 2018. Anul trecut, transportul rutier de mărfuri a contribuit cu 5 miliarde de euro la exportul de servicii, restul fiind generat de transportul rutier de pasageri și alte tipuri de transport rutier, precizează UNTRR.
Totodată, în 2018, transportul rutier a realizat un excedent (exporturi minus importuri) de 3,765 miliarde de euro, reprezentând aproape jumătate din soldul total al comerțului internațional cu servicii, de 8,1 miliarde euro. Excedentul ramurii de transport rutier este cu 24% mai mare decât cel al ramurii de servicii telecom și IT și acoperă o bună parte din deficitul generat de comerțul cu bunuri.
“Având în vedere contribuția importantă a transporturilor rutiere la economia României”, UNTRR solicită Guvernului, Parlamentului României și Președinției “soluții viabile care să asigure menținerea competitivității și continuarea dezvoltării industriei de transport rutier din România, prin soluționarea cu prioritate a problemelor urgente cu care se confruntă companiile românești de transport rutier”.
Iată care sunt acestea:
“- Oprirea legalizării segregării Vest-Est a transporturilor rutiere în UE prin amânarea Pachetului Mobilitate 1 pentru următoarea legislatură parlamentară europeană, în ideea că mai bine niciun compromis, decât un compromis dezastruos pentru transportatorii români!
NU măsurilor protecționiste propuse de Alianța Rutieră a Statelor Vest-europene, precum:
- restricționarea CABOTAJULUI, aplicarea detașării și Regulamentului Roma I în cazul șoferilor hipermobili care operează transporturi rutiere internaționale, întoarcerea acasă OBLIGATORIE a șoferilor și a camioanelor, interzicerea perioadei de repaus săptămânal normal a șoferilor profesioniști în cabina camionului.
- Solicităm autorităților române să susțină soluția propusă de UNTRR pentru un PACHET DE MOBILITATE ECHILIBRAT, respectiv continuarea liberalizării pieței europene de transport rutier de marfă și introducerea COSTULUI DE REFERINȚĂ ÎN TRANSPORTURLE RUTIERE EUROPENE. Așa cum în domeniul bancar se utilizează dobânda de referință EURIBOR + marja băncii, similar ar trebui utilizat în transportul rutier european Costul de referință UE (similar www.cnr.fr) + marja fiecărei firme de transport rutier.
– Măsuri concrete privind criza șoferilor profesioniști cu care se confruntă sectorul transporturilor rutiere, în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată în transporturile rutiere internaționale este în continuă creștere, atât în România cât și în UE, iar transportatorii rutieri români se confruntă cu o lipsă de șoferi profesioniști, având camioane care nu mai pot fi operate din lipsa șoferilor calificați disponibili în piață:
- Alocarea unui buget în anul 2019 pentru formarea/reconversia profesională a forței de muncă disponibile pentru exercitarea profesiei de șofer profesionist
- Creșterea angajării tinerilor ca șoferi profesioniști de la 18 ani, prin modificarea legislației naționale relevante care să permită reducerea vârstei de la 21 de ani la 18 ani pentru obținerea permisului de conducere categoriile C și CE, conform prevederilor legislației europene în vigoare (Directiva 645/2018) și similar altor 17 State Membre UE (Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Franța, Grecia, Croația, Ungaria, Irlanda, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Suedia și Marea Britanie) care au stabilit vârsta minimă de 18 ani pentru șoferii de camioane (permis C și CE).
- Angajarea șoferilor profesioniști din afara UE, prin posibilitatea susținerii examinării conducătorilor auto profesioniști din afara UE în limba engleză sau altă limbă de circulație UE, pentru obținerea atestării profesionale obligatorii conform legislației naționale și europene. Legislația europeană permite Statelor Membre organizarea testării pentru obținerea CPC (Certificat de Competență Profesională inițială/continuă) într-o limbă străină, multe țări din UE au adoptat deja măsuri în acest sens, în timp ce România organizează această examinare numai în limba română blocând angajările pentru operatorii de transport români. Nu trebuie așteptat ca șomajul să fie zero pentru a face import selectiv de forță de muncă – și alte State Membre precum Polonia au șomaj, însă importă forța de muncă necesară cantitativ si calitativ pe segmentele pe care nu poate face reconversii. Anul trecut, Polonia a înregistrat în economie o forță de muncă din afara UE de 1 milion de persoane, din care 40.000 numai în sectorul transportului rutier – inclusiv șoferi profesioniști din afara UE
– Alocarea unui buget suficient schemei de rambursare a supraaccizei în 2019 și plata sumelor aferente firmelor de transport rutier fără întârzieri, în termenul prevăzut de legislație.
– Dezvoltarea infrastructurii rutiere și conectarea tuturor provinciilor istorice la rețeaua de autostrăzi, prin asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate ce ar putea contribui determinant la stoparea exodului de forță de muncă. Reamintim faptul că România are cei mai puțini kilometri de autostradă din Europa, raportat la suprafața țării.
– Desecretizarea scrisorii primite de la Comisia Europeană (CE) în data de 19 iulie 2018 și menținerea legislației actuale RCA, în caz contrar există riscul ca prin schimbarea legislației să apară derapaje în piață și o lipsă de predictibilitate, iar tarifele să urce la nivelul de criză din 2016.
– Aplicarea e-CMR în România, având în vedere că Legea privind aderarea României la Protocolul adițional e-CMR (scrisoarea electronică de însoțire) a fost adoptată la începutul acestui an, iar la nivel de industrie, e-CMR este așteptat și cerut de toți operatorii de transport și clienții onești, fiind un instrument care îi va ajuta foarte mult în desfășurarea activității. UNTRR consideră că e-CMR contribuie la digitalizarea documentelor aferente transportului de mărfuri, fiind un instrument de sprijinire a creșterii eficienței lanțurilor de logistică, dar și a monitorizării ușoare a fluxurilor de mărfuri, în special cele purtătoare de accize sau cu risc sporit de fraudă”.
