Lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, au decis marți, într-o consultare cu președintele american Joe Biden, ajutor militar maxim pentru Ucraina, fără implicarea în războiul declanșat de Rusia, a anunțat cancelarul german, Olaf Scholz.
Scholz a spus că a cerut industriei germane de armament să prezinte cât mai repede o listă cu ce poate livra rapid, cât mai urgent.
Cancelarul german a arătat că aliații au decis să fie trimis în Ucraina armament mai vechi, pe care ucrainenii știu să îl folosească, din țările europene.
La această nouă rundă de consultări în format restrâns, în format video-conferință, care a durat mai bine de două ore, a participat și președintele României, Klaus Iohannis.
Potrivit Administrației Prezidențiale din România, „liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forțate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise. De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei.”
În cadrul discuțiilor, președintele Klaus Iohannis „a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale. Președintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor și continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra țintelor civile, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Președintele a vorbit și despre implicare țării noastre în sprijinul Ucrainei. Astfel, șeful statului „a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre.”
„Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung”, mai arată sursa citată.
De asemenea, „președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune și a evocat deciziile privind transformarea și adaptarea pe termen lung a Alianței care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.
Klaus Iohannis „a subliniat în intervenția sa și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.”
Președintele „a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. Președintele României a evidențiat, totodată, că țara noastră a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri.”
