“GRECO este profund îngrijorat de consecințele pe care aceste aspecte le au asupra independenței sistemului judiciar, dar și asupra luptei împotriva corupției și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată”, se arată în unul dintre rapoartele pentru România al Grupului Statelor împotriva Corupției – GRECO, raport făcut public, marți, de ministerul Justiției.
În raportul de follow-up de evaluare a respectării recomandărilor transmise într-un raport ad-hoc privind reforma judiciară pregătit în cadrul procedurii urgente de evaluare din 2018, GRECO relevă că autorităţile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări.
Redăm integral pasajul referitor la Secția specială:
“În Raportul ad hoc, GRECO recomandă să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (recomandarea ii).
25. GRECO reamintește că a evaluat crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca una dintre cele mai controversate modificări; a fost văzută ca o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită necorespunzător și supusă unei ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală.
26. Autoritățile române se referă la Decizia Curții Constituționale nr. 33/23.01.2018, prin care Curtea a statuat că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost în conformitate cu Constituția.
Potrivit Curții, scopul legiuitorului a fost de a crea o structură specializată cu un obiect specializat de investigație: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a constituit o garanție legală a principiului independenței sistemului judiciar, în special în ceea ce privește independența judecătorilor.
Curtea a susținut că această nouă Secție ar asigura o protecție adecvată a judecătorilor și procurorilor împotriva plângerilor arbitrare și o practică unitară privind urmărirea penală.
27. În plus, autoritățile arată că OUG nr. 90/2018 a intrat în vigoare la 10 octombrie 2018, cuprinzând măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Această OUG a stabilit, de asemenea, procedura de selecție a procurorilor care urmează să fie angajați în cadrul Secției, care ar trebui să se desfășoare în termen de cinci zile calendaristice de la data vacantării postului.
O comisie de concurs, însărcinată cu selecția, trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și să realizeze interviuri cu candidații, care trebuie să fie transmise în direct, înregistrările audio / video fiind publicate pe pagina de internet a CSM. Candidații selectați sunt ulterior numiți de președintele CSM. Procurorul-șef al Secției și procurorul-șef adjunct sunt, de asemenea, numiți de președintele CSM.
28. Autoritățile informează, de asemenea, GRECO că, în data de 23 octombrie 2018, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost efectiv operaționalizată și a început să funcționeze.
În plus, OUG nr. 12/2019 din 5 martie 2019 a introdus un nou articol 8810 în Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar. Acest articol prevede detașarea ofițerilor de poliție judiciară la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, la cererea Procurorului-șef al acestei Secții, prin decizia ministrului afacerilor interne.
Durata unor astfel de detașări poate fi de până la trei ani și poate fi reînnoită pentru aceeași perioadă.
În plus, OUG nr. 7/2019 din 20 februarie 2019 a modificat art. 881 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar, prin introducerea următorului alineat: (6) Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la “procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, prin acesta se înţelege Procurorul-şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
29. GRECO ia act de informațiile furnizate. Măsurile luate de autoritățile române sunt în deplină contradicție cu recomandarea GRECO, ceea ce reprezintă o evoluție profund îngrijorătoare.
Preocupările exprimate de GRECO în Raportul ad hoc privind consecințele negative ale înființării unei astfel de structuri specializate de urmărire penală și motivele reale care stau la baza acestei decizii (13) rămân și mai relevante în contextul presiunii continue asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) (14), eliberării din funcție a procurorului-șef al DNA și al influenței crescânde a controverselor aflate în desfășurare în România cu privire la numirile de judecători și procurori (15).
13 Conform Raportului Ad-hoc al GRECO, nu au existat informații sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în sistemul judiciar, ceea ce ar justifica o astfel de inițiativă; a existat un risc de posibile conflicte de competență cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare); Interlocutorii GRECO și-au exprimat temerile că această secție ar putea fi folosită necorespunzător cu ușurință pentru a elimina cazurile aflate la parchetele specializate sau pentru a interveni în cazuri de o sensibilitate ridicată, în cazul în care reclamațiile împotriva unui magistrat au fost depuse incidental în aceste cazuri, ele intrând automat sub competența noii secții.
14 Inițial, Președintele României a respins propunerea de demitere, în conformitate cu avizul negativ al CSM. Refuzul a fost atacat de către Ministrul Justiției în fața Curții Constituționale. În decizia sa din 30 mai 2018, Curtea Constituțională a statuat că Președintele nu a avut o competență de refuz în procesul de revocare. Curtea a explicat, în special, că atribuțiile Președintelui în procedura de eliberare din funcție se limitează la verificarea legalității procedurii și nu includ o prerogativă a Președintelui de a analiza, pe fond, propunerea de eliberare din funcție și oportunitatea acesteia. Această decizie a întărit tendința de putere crescută a ministrului. Urmare acestei decizii, Președintele a fost obligat să semneze decretul de eliberare din funcție în iulie 2018.
15 GRECO ia act de numirea, în data de 8 mai 2019, a fostului șef al noii Secții Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în calitate de judecător al Curții Constituționale, urmare propunerii făcute de către Partidul Social Democrat aflat la putere.
În acest sens, GRECO constată că recenta modificare adusă Legii nr. 304/2004 prin OUG nr. 7/2019 privind poziția ierarhică a Procurorului-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justieție (a se vedea punctul 28) permite revocarea apelurilor depuse de alte organe de urmărire penală, inclusiv de către Procurorul General, la instanțele de judecată mai mari în grad, de exemplu în cazurile de corupție, și plasează această Secție în afara structurii ierarhice a organelor de urmărire penală. (Astfel cum a fost confirmat prin Hotărârea nr. 2862/1/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicate în data de 12 iunie 2019)
GRECO face, de asemenea, referire la observațiile Comisiei de la Veneția cuprinse în ultima sa Opinie referitoare la amendamentele privind legile justiției, care statuează că “temerile existente conform cărora noua structură ar servi ca un instrument (suplimentar) de intimidare și de presiune asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă e corelată cu alte măsuri noi avute în vedere, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate.”
În plus, GRECO constată că numărul procurorilor angajați în prezent în cadrul acestei Secții, precum și numărul ofițerilor de poliție judiciară detașați la aceasta, sunt în mod vădit inadecvate față de numărul de cazuri pe care Secția a fost însărcinată să le investigheze.
GRECO atrage atenția autorităților asupra faptului că detașarea ofițerilor de poliție (de către Ministerul Afacerilor Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție conduce în mod inevitabil, în practică, la situații în care ofițerii de poliție judiciară ar investiga cazuri împotriva procurorilor și a judecătorilor, având în vedere că activitățile acestei Secții se concentrează asupra acestor două categorii profesionale, în locul anumitor tipuri de infracțiuni.
O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar.
De asemenea, GRECO remarcă faptul că înființarea acestei noi Secții a primit o evaluare negativă (17) din partea Comisiei Europene în ultimul Raport MCV privind România.
17 În special, Comisia a considerat că “crearea unei noi secții de investigare a infracțiunilor comise de magistrați prin legile modificate referitoare la justiție generează o preocupare specifică privind lupta împotriva corupției, deoarece o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât s-a întâmplat până în prezent cu DNA, deoarece ar putea fi folosită ca un instrument suplimentar pentru a intimida și a exercita presiuni asupra magistraților. În plus, ca o direcție generalistă care se ocupă de toate infracțiunile săvârșite de către magistrați, nu va avea, de asemenea, expertiză în ceea ce privește investigarea unor infracțiuni specifice de corupție, iar impactul ar fi accentuat dacă anchetele tuturor persoanelor legate de un caz care implică un magistrat ar fi, de asemenea, înlăturate din competența DNA”.
30. În lumina celor de mai sus, rezultă că această recomandare a fost vădit ignorată.
GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România, și insistă ca Secția de urmărire penală pentru investigarea infracțiunilor din justiție să fie desființată.
31. GRECO concluzionează că această recomandare nu a fost implementată”.
Doar patru dintre cele 13 recomandări GRECO transmise în 2015 au fost implementate integral de autorităţile române, 3 au fost implementate parţial, iar șase au fost ignorate:
