Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) revizuit, discutat în primă lectură în ședința de vineri a Guvernului, propune un buget de 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar.
Autorii documentului citează Raportul de ţară (2020), potrivit căruia reformarea acestui sectora rămas în urmă, modernizarea şi întreţinerea insuficientă au redus viteza trenurilor şi au afectat termenele de livrare a bunurilor. Astfel, România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura, conform celui mai recent European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019), fiind situată în 2018 sub media europeană la eficienţa serviciilor de cale ferată (3.06).
În acest context, definitivarea Reţelei Transeuropene de Transport (TEN-T Core & TEN-T Comprehensive) până în 2030, respectiv 2050, reprezintă un angajament puternic al UE, cu un rol esenţial în garantarea bunei funcţionări a pieţei unice şi păstrarea competitivităţii la nivel global, România necesitând încă investiţii suplimentare majore pentru realizarea acestor obiective.
Problemele identificate în domeniul transporturilor vizează faptul că infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă şi slab întreţinută, cu noduri urbane ce au o conectivitate slabă la reţelele de transport şi o lipsă de intermodalitate.
În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, aceasta este depreciată, cu numeroase restricţii, lipsă de soluţii moderne funcţionale şi conectivitate slabă cu alte moduri de transport. Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informaţii despre trafic în timp real precum şi un sistem de ticketing integrat.
În 2019, lungimea simplă a liniilor electrificate de cale ferată în exploatare era de 4.029 de kilometri, reprezentând 37,4% din reţeaua de căi ferate în exploatare. În 2019, numai 407 km din reţeaua primară erau modernizaţi şi recepţionaţi, situaţi pe coridorul RinDunăre.
Referitor la echiparea cu sisteme de management a traficului, în 2019, numai 79 de km de cale ferată aveau instalat sistemul ERTMS nivel 2 pe coridorul menţionat.
Potrivit PNRR, „promovarea transferului transportului de mărfuri de la căile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de CO2 şi de GES din sectorul transportului la nivelul întregii ţări în anul 2017, la alte căi de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar putea reduce costurile externe, inclusiv în ceea ce priveşte mediul”.
De exemplu, în cazul regiunii Bucureşti-Ilfov, metroul rămâne unul dintre principalele mijloace de transport, singurul care a reuşit să susţină o creştere lentă a numărului de pasageri transportaţi în intervalul 2014-2018. Deşi reprezintă doar 4% din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul asigură transportul a circa 30% din volumul total al călătorilor ce utilizează mijloacele de transport în comun din Bucureşti. Sunt aproximativ 2,3 milioane de locuitori, iar între 300.000 şi 350.000 de persoane se află în tranzit zilnic.
„Bucureştiul este oraşul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa şi unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume şi pe primul loc în Europa. Alte mari centre urbane ale României au cunoscut dezvoltări accelerate în perioada recentă, infrastructura de mobilitate a acestor oraşe devenind puternic subdimensionată în raport cu densitatea actuală a populaţiei şi activitatea economică desfăşurată. În acest context, metroul, cu avantajele pe care le prezintă, devine alternativa cea mai eficientă în soluţionarea nevoilor tot mai stringente ale unei mobilităţi adecvate în arealul acestor zone metropolitane”, mai spun autorii PNRR.
În acest context, Componenta I.4 Tranziţia verde – transport feroviar şi mobilitate urbană verde prevede: modernizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională în vederea fluidizării traficului feroviar pe următoarele sectoare de cale ferată: Arad-Timişoara-Caransebeş, Cluj-Episcopia Bihor, conexiune feroviară Braşov-aeroport, conexiune feroviară Timişoara – aeroport, trenul metropolitan Cluj-Napoca, precum şi reînnoirea liniei de cale ferată (şine, traverse, macaze, înlocuirea stratului de piatră) şi electrificarea liniei de cale ferată; optimizarea mersului trenurilor de călători pe reţeaua feroviară naţională şi metropolitană prin achiziţia de material rulant ecologic, modernizarea materialului rulant existent şi modernizarea punctelor de oprire; creşterea eficienţei mobilităţii urbane verzi prin dezvoltarea transportului cu metroul ceea ce implică achiziţia sistemelor de management al consumului de energie electrică, achiziţionarea de material rulant nou şi construirea de noi magistrale de metrou Bucureşti şi Cluj.
Investiţiile prevăzute în domeniul feroviar contribuie parţial cu între 40-100% la tranziţia verde prin finanţarea de căi ferate nou construite sau reabilitate, infrastructuri de transport urban verde şi material rulant verde. De asemenea, acestea contribuie cu 100% la tranziţia digitală prin finanţarea digitalizării transporturilor, a sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) şi a transportului urban.
„Trebuie monitorizat atent respectarea principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul.rebuie monitorizat atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ mediul”, atrag atenţia autorii PNRR.
Planul Național de Relansare și Reziliență revizuit, în primă lectură la Guvern. Ghinea îi caută alt nume
